Definita cuvantului ciot
CIOT, cioturi, s. n. 1. Parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt. ♦ Parte mică rămasă dintr-un obiect (de formă lungă). Un ciot de creion. ♦ Nod proeminent într-un trunchi, într-o ramură, într-o scândură etc. 2. Parte rămasă dintr-un picior, dintr-un braț sau (la animale) din coadă, după ce restul a fost tăiat, rupt. [Var.: cioátă s. f., (rar) ciótur s. n.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ciot
GOT, goți, s. m. (La pl.) Neam germanic, originar din Scandinavia, care prin sec. II a început să migreze spre sud, fiind semnalat în secolul următor și pe teritoriul țării noastre; (și la sg.) persoană aparținând acestui neam. – Din fr. Goths, lat. Gothus. Vezi definitia »
FÓXTROT, foxtroturi, s. n. Dans modern de origine americană, cu ritm sincopat și cu mișcare vioaie sau lentă, care se dansează în perechi; melodie după care se execută acest dans. – Din engl. foxtrot. Vezi definitia »
CREOZÓT s. n. Lichid uleios, incolor sau gălbui, caustic, cu miros caracteristic, extras prin distilare din gudronul de lemn sau de cărbune, întrebuințat în industrie (la impregnarea lemnului) și în medicină (ca expectorant în bronșitele cronice). [Pr.: cre-o-. – Var.: creuzót s. n.] – Din fr. créosote. Vezi definitia »
CABOT [kæbət] 1. John C. (Giovanni Caboto) (c. 1450-c. 1498), navigator englez de origine genoveză. A condus o expediție care urmărea descoperirea Pasajului de Nord-Vest; în 1497 a atins îns. Terra Nova. 2. Sebastian C. (1476-1557), navigator englez. Fiul lui C. (1). A explorat (1526-1530), în cadrul unei expediții spaniole, reg. Río de la Plata. 3. Str. în V Oc. Atlantic, între ins. Terra Nova și Cape Breton, unind apele acestuia cu G. Sfîntul Laurențiu. Este blocată iarna de ghețuri. Lungime: 195 km. Lățime max.: 107 km. Ad. min.: 101 m. Vezi definitia »
TERCÓT, tercoturi, s. n. Material textil din amestec de fibre sintetice și naturale. – Ter[gal] + cot[on]. Vezi definitia »