LIMFADENÓM, limfadenoame, s. n. (Med.) Tumoare a ganglionilor limfatici. – Din fr. lymphadénome. Vezi definitia »

BROM (‹ fr. {i}; {s} gr. bromos „miros urît”) s. n. Element chimic (Br.: nr. at. 35, m. at. 79,909, p. t. -7,3ºC, p. f. 58,78ºC), nemetal din familia halogenilor, lichid brun-roșiatic care dezvoltă vapori grei, sufocanți, cu miros neplăcut; are acțiune caustică asupra pielii, producînd arsuri grave; vaporii de b. atacă ochii și mucoasele; sub formă de săruri (bromuri) este folosit în medicină, în fotografie etc. A fost descoperit de chimistul francez A.J. Balard în 1826. Vezi definitia »

NEUROM s. n. v. nevrom. Vezi definitia »

MELANOCITÓM s. n. nevocarcinom. (< fr. mélanocytome) Vezi definitia »

SODÓM s. n. (Pop.) Mulțime, sumedenie (de oameni, de animale); cantitate mare (din ceva). ♦ Prăpăd, nenorocire, pustiire; p. ext. potop. – Din sl. Sodomŭ. Vezi definitia »