TOCMEÁLĂ, tocmeli, s. f. 1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială. 2. Învoială, acord, convenție. ◊ Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă. ♦ Condiție. 3. (Înv.) Organizare, rânduială, orânduire. [Pl. și: (înv.) tocmele] – Tocmi + suf. -eală. Vezi definitia »

REVERÉNDĂ, reverende, s. f. Haină preoțească (catolică) lungă și neagră; anteriu. – Din lat. reverenda. Cf. pol. rewerenda. Vezi definitia »

clápcă s. f., pl. clapce Vezi definitia »

șpițuiálă s.f. (reg.; în loc. vb.) a da în șpițuială = a triora (grâul). Vezi definitia »

zicálă s. f., g.-d. art. zicálei; pl. zicále Vezi definitia »