RIZOCARPÉE s. f. pl. ordin de plante ierboase, având numai rădăcinile perene. (< fr. rhizocarpées) Vezi definitia »

FARMACOPÉE s. f. tratat care conține indicațiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum și descrierea acestora. (< fr. pharmacopée) Vezi definitia »

CULÉE s.f. 1. (Constr.) Masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau a unei arcade. ♦ Fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, situate pe maluri. 2. Canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. [Pron. -le-e. / < fr. culée]. Vezi definitia »

-RÉE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la o) scurgere”. [Pron. -re-e. / < fr. -rhée, it. -rea, cf. gr. rhein – a curge]. Vezi definitia »

DULCINÉE s. f. eroină a unui amor ridicol. (< fr. dulcinée) Vezi definitia »