hoárcă s.f. (reg.) v. hoáncă. Vezi definitia »

BÍLĂ², bile, s. f. Obiect de formă sferică (de dimensiuni mici), făcut din diferite materiale și întrebuințat în diverse scopuri (la unele jocuri de copii, la jocul de popice, la anumite mașini etc.). ♦ Bilă albă (sau neagră) = (într-un anumit sistem de votare) vot prin care se aprobă (sau se respinge) o lege, un guvern etc. ♦ (În trecut, la notarea examenelor din universități) Bilă albă = nota „foarte bine”. Bilă roșie = nota „bine”. Bilă neagră = nota „insuficient”. – După fr. bille. Vezi definitia »

ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula]. Vezi definitia »

artă de mișcare – inițiată de Rudolf Steiner la începutul secolului 20 – care încearcă să facă vorbirea și muzica vizibilă Vezi definitia »

flégmă (flégme), s. f. – 1. Mucozitate, expectorație. – 2. (Arg.) Palmă, lovitură. Gr. φλέγμα (sec. XVII), cf. Murnu 25. – Der. flegmatic, adj., din fr. flegmatique; flegmon, s. n., din fr. flegmon. Vezi definitia »