Definita cuvantului spârcâitură
spârcâitúră, spârcâitúri, s.f. 1. (înv. și reg.) spârcâială. 2. (reg.) țâșnitură dintr-un lichid; stropitură, spârc.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu spârcâitură
zgâlțâitúră (-ță-i-) s. f., g.-d. art. zgâlțâitúrii pl. zgâlțăitúri Vezi definitia »
ADIAFORÉZĂ s. f. absența transpirației. (< fr. adiaphorèse) Vezi definitia »
AUTOCLÁVĂ s.f. 1. Vas închis ermetic, servind de obicei la sterilizare sub presiune. 2. Capac care închide ermetic un recipient, menținându-se închis prin presiunea din interior. [Var. autoclav s.n. / < fr., it. autoclave, cf. gr. autos – însuși, lat. clavis – cheie]. Vezi definitia »
arătúră (arătúri), s. f. – Arat, acțiunea și rezultatul lui a ara. Lat. ărātūra (Pușcariu 110; REW 602 a; DAR); cf. it. aratura, v. fr. areüre,, cat., sp., port. aradura. Cf. ara. Vezi definitia »
HETEROSFÉRĂ s.f. Strat al atmosferei situat deasupra homosferei, în care predomină gazele ușoare (azotul, hidrogenul, heliul), dispuse neuniform. [Var. eterosferă s.f. / < fr. hétérosphĂ?re]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z