JANSENÍSM s. n. curent social-religios catolic, apărut în Olanda și Franța în sec. XVII, ca o expresie a nemulțumirii păturilor intelectuale ale burgheziei și nobilimii față de regimul absolutist și de dominație a iezuiților, care propovăduia rigorismul moral. (< fr. jansénisme) Vezi definitia »

GINANDROMORFÍSM s. n. (biol.) prezența la un individ dintr-o specie dioică a unor părți ale corpului, tipic femele, și al altora, tipic mascule. (< fr. gymnandromorphisme) Vezi definitia »

MENDELÍSM s. n. Concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor. – Din fr. mendélisme. Vezi definitia »

MENTÍSM s.n. (Med.) Tulburare mintală caracterizată prin desfășurarea tumultuoasă, incoercibilă a ideilor și amintirilor. [< fr. mentisme]. Vezi definitia »

PROUDHONÍSM PRU-DO-/ s. n. curent reformist utopic care preconiza permanentizarea micii proprietăți private și critica de pe poziții mic-bugheze marea proprietate agricolă, având totodată o atitudine negativă față de lupta de clasă, de revoluția proletară și de dictatura proletariatului. (< fr. proudhonisme) Vezi definitia »