vréme (-mi), s. f. – Timp. – Var. pl. vremuri. Megl. vreami. Sl. vrĕmę (Cihac, II, 466; Conev 36), cf. bg. vreme, sb. vreme, rus. vremja. – Der. vremelnic, adj. (tranzitoriu, provizoriu, efemer), din sl. vrĕmenĭnŭ; vremelnicesc, adj. (temporal), înv.; vremelnicește, adv. (în mod provizoriu), înv.; vremui, vb. (a face vreme urîtă); avreme, adv. (efemer), sec. XVI, înv. Vezi definitia »

CICLOSPÉRME s. f. pl. plante cu embrion spiralizat în interiorul seminței. (< fr. cyclospermes) Vezi definitia »

BORBORÍGME s.n. pl. Zgomote ca niște bolboroseli, produse de gazele din stomac sau din intestine; borborisme. [< fr. borborygmes]. Vezi definitia »

CERȘITORÍME s. f. v. cerșetorime. Vezi definitia »

însușíme s.f. (înv.) însușire, însușie, însușietate. Vezi definitia »