TREMBOLÉNȚĂ s. f. tremurătură, tremurat. (după fr. tremblement) Vezi definitia »

Vârșă de dimensiuni mici cu împletitura deasă și vârșogul îngust in care se prind numai peștii mici Vezi definitia »

valvolínă s. f., g.-d. art. valvolínei; pl. valvolíne Vezi definitia »

NORMÁLĂ s.f. 1. Dreaptă perpendiculară pe tangenta la curbă sau pe planul tangent la o suprafață în punctul de contact. 2. Școală normală. [Cf. fr., it. normale]. Vezi definitia »

IPOSTÁZĂ s.f. 1. (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanțe spirituale (individul – unul, intelectul și sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. ♦ (În teologia creștină) Fiecare entitate a trinității. 2. (Gram.) Schimbare a categoriei gramaticale. 3. Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. [Var. ipostas s.n. / < fr. hypostase, cf. gr. hypostasis – ținere]. Vezi definitia »