SECHESTRATÓR, -OÁRE, sechestratori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană însărcinată cu punerea sub sechestru a averii unui debitor; executor al unui sechestru. – Din sechestra + suf. -tor. Vezi definitia »

AMERIZÓR s.n. Dispozitiv al unui hidroavion care permite amerizarea. [< ameriza + -or]. Vezi definitia »

tártor (-ri), s. m. – 1. Șeful demonilor și al duhurilor rele în general. – 2. Demon. – 3. Instigator, autor, protagonist al unor fapte rele. – Var. înv. și Mold. tartar. Gr. τάρταρος (Murnu 55), parțial prin intermediul sl. tartarŭ. Modificarea vocabulismului pare a se datora unei analogii cu martor (ar trebui să se pornească de la *tartăr, căci tartar reprezintă pronunția mold.). – Der. tartoriță, s. f. (diavoliță; autoarea unei fapte rele). Tartacot, s. m. (spiriduș pitic și rău în basme) poate fi și el o deformare a lui tartar, ca cea din tatar, cf. tatarcă „tătăroaică”. Bg. tartor, pe care Conev 107 îl dă drept etimon al rom., ar putea proveni din rom. Vezi definitia »

coțór, coțóri, s.m. (reg.) cotoi, pisoi, motan, cotoșman, mârtan. Vezi definitia »

POPULARIZATÓR, -OÁRE, popularizatori, -oare, adj. (Și substantivat) Care popularizează; popularizant. – Populariza + suf. -tor. Vezi definitia »