Definita cuvantului spunător
spunătór, spunătoáre, adj. s.m., n. și f., adj. (înv.) 1. (s.m.) propovăduitor, predicator. 2. (s.m. și f.) povestitor. 3. (s.m. și f.) persoană care dezvăluie o taină. 4. (s.n.) cazul prepozițional (în gramatică). 5. (s.n.) exponent (în matematică). 6. (adj.) revelator, semnificativ.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu spunător
prijinitór, prijinitoáre, s.m. și f. 1. (înv.) sprijinitor, susținător, protector. 2. băț cu care se sprijină sarcina de lemne când e purtată pe umeri. 3. tavă de pământ, îngustă și lungă, în care se frig cârnații. Vezi definitia »
AUTOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) care împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Cf. fr. autochore, it. autocoro]. Vezi definitia »
adiafór (adiafóră), adj. – Indiferent. – Mr. adgiatur (și der.). < Mgr. ἀδιάφορος. – Der. adiaforie, s. f. (indiferență); adiaforisi, vb. (a trata cu indiferență); adiaforisitor, adj. (indiferent). Vezi definitia »
MOLCOMITÓR, -OÁRE, molcomitori, -oare, adj. (Pop.) Care liniștește, potolește, calmează. – Molcomi + suf. -tor. Vezi definitia »
DECUPATÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor în decuparea mecanică a furnirului sau a lamelor pentru lăzi. II. s. n. mașină de decupat. (< decupa + -tor) Vezi definitia »