căcănăreală, căcănăreli s. f. (vulg.) 1. rea-voință. 2. atitudine răutăcioasă. 3. antipatie. 4. zgârcenie. 5. situație neplăcută. Vezi definitia »

VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve. Vezi definitia »

TRICICLÉTĂ s.f. Vehicul (pentru copii) cu trei roți care este pus în mișcare cu ajutorul pedalelor; triciclu. [Cf. fr. tricycle]. Vezi definitia »

AEROFOTOGRÁMĂ s. f. fotogramă aeriană. (< fr. aérophotogramme) Vezi definitia »

GASTROPTÓZĂ s.f. (Med.) Ptoză a stomacului. [< fr. gastroptose, cf. gr. gaster – stomac, ptosis – cădere]. Vezi definitia »