Definita cuvantului stânjeniță
stấnjeniță, stấnjenițe, s.f. (reg.) 1. plantă erbacee din familia iridaceelor; stânjenel, iris. 2. caprifoi. 3. (la pl.) plante erbacee cu o floare galbenă, mare; narcise galbene, caprine.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stânjeniță
pútină (pútini), s. f. – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la gr. πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui lat. *putĭna; după Tiktin, prin v. germ. butinna, cf. germ. Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din gr. Pascu 55 (și Pascu, Beiträge, 35), preferă să pornească de la un lat. *buttina, de la buttis, cf. butnar. Dwer. din sl. (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Der. putinei, s. n. (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după pl., în locul dim. *putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un gr. πυτινηίον). Din rom. provine sb. putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401). Vezi definitia »
uteránță s.f. 1. exces în vorbire sau în comportament. 2. lucru excesiv, exagerat; extremitate [engl. utterance] Vezi definitia »
páncotă1, páncote, s.f. (reg.) 1. om îndărătnic la muncă; cârnic. 2. om fără căpătâi; derbedeu. Vezi definitia »
ninereálă, nineréli, s.f. (reg.) alintare, dezmierdare. Vezi definitia »
HIDRODINÁMICĂ s.f. v. hidrodinamic (1). [DEX'98] Vezi definitia »