Definita cuvantului stârpitor
stârpitór, stârpitoáre, adj., s.n. (înv.) 1. (adj.; despre boli, epidemii, fenomene naturale, calamități etc.) distrugător. 2. (s.n.) utilaj agricol folosit pentru distrugerea buruienilor; extirpator.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu stârpitor
ANTECESÓR, -OÁRE s. m. f. predecesor. (< it. antecessore, lat. antecesor) Vezi definitia »
ÎMBUIBĂTÓR, -OÁRE, îmbuibători, -oare, adj. (Rar, despre mâncăruri) Care îmbuibă. – Din îmbuiba + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »
MIROSITÓR, -OÁRE, mirositori, -oare, adj. Care are (și răspândește) un miros (2); odorific. – Mirosi + suf. -tor. Vezi definitia »
Lucrător cu ziua la câmp Vezi definitia »
BRĂȚIȘÓR, brățișoare, s. n. Diminutiv al lui braț. – Braț + suf. -ișor. Vezi definitia »