STRÓFIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) care formează strofe. ◊ (despre o piesă vocală) care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (geol.) mișcare ~ă = mișcare tectonică verticală. (< fr. strophique) Vezi definitia »

EMETÍC¹ s. n. tartrat de antimoniu și de potasiu, folosit la imprimatul și vopsitul textilelor, la prepararea lacurilor și în medicină, ca vomitiv. (< fr. émétique, lat. emeticus) Vezi definitia »

HEMOGÉNIC, -Ă, hemogenici, -ce, adj., s. m. și f. 1. (Med.) Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de hemogenie. 2. Adj. Relativ la hemogenie. – Din fr. hémogénique. Vezi definitia »

POP-MUSIC MÍUZIC/ s. n. muzică din repertoriul varietăților, destinată marelui public. (< engl. pop-music) Vezi definitia »

ANTISIMÉTRIC, -Ă adj. opus simetriei. ◊ (despre sisteme fizice) care, printr-o transformare simetrică față de un centru de simetrie, capătă proprietăți opuse celor inițiale. ◊ (mat.; despre funcții) care își schimbă semnul prin permutarea variabilelor. (< fr. antisymétrique) Vezi definitia »