ARMENÉASCA s. f. art. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. – Din armenesc. Vezi definitia »

MASTICÁ vb. tr. a mesteca (alimente) în gură. (< fr. mastiquer, lat. masticare) Vezi definitia »

pắtríca num. card. (reg.) patru (în jocurile de copii). Vezi definitia »

AUTOEDUCÁ vb. refl. a se educa pe sine. (< auto¹- + educa) Vezi definitia »

dumicá (-c, -át), vb. – A sfărîma, a fărîmița, a tăia în bucățele. – Mr. dińic, dińicari. Lat. *dēmῑcāre, de la mῑca „bucățică”, cf. mică (Pușcariu 499; Candrea-Dens., 1095; REW 2551; Rosetti, I, 166, care greșește propunînd lat. demicāre „a lupta”). Rezultatul normal, demicāre sau dimicare (atestat în sec. XVII) a fost disimilat. Cf. formația paralelă din fr. émittier ‹ mie ‹ lat. mica. După Cihac, II, 94, din slov., ceh. demikát, mag. domika „terci”; este însă mai probabil ca aceste cuvinte să provină din rom. (cf. Scriban). – Der. dumicat, s. m. (fărîmă; îmbucătură). Vezi definitia »