CONVÍNGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu convingere = ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă. – V. convinge. Vezi definitia »

CEAPRĂZUÍRE, ceaprăzuiri, s. f. Acțiunea de a ceaprăzui și rezultatul ei. – V. ceaprăzui. Vezi definitia »

RECITÁRE s.f. Acțiunea de a recita și rezultatul ei; declamare, recitație; (concr.) poezie recitată. [Pl. -tări. / < recita]. Vezi definitia »

COCSIFICÁRE s.f. Acțiunea de a cocsifica și rezultatul ei. [< cocsifica]. Vezi definitia »

REALINIÉRE, realinieri, s. f. Acțiunea de a (se) realinia și rezultatul ei. [Pr.: re-a-li-ni-e-] – V. realinia. Vezi definitia »