Definita cuvantului partitură
PARTITÚRĂ s.f. Note destinate unui ansamblu muzical; text muzical cuprinzând totalitatea notelor care se execută în același timp de către membrii unui ansamblu și care pot fi urmărite separat sau concomitent; (p. ext.) compoziție muzicală. [< it. partitura].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu partitură
RETÓRICĂ s.f. 1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ◊ Figură (de) retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare. 2. (Peior.) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos. ♦ Afectare în vorbire. [Gen. -cii. / cf. fr. rhétorique, it. retorica, lat. rhetorica, gr. rhetorike]. Vezi definitia »
CONTRAPÁNTĂ, contrapante, s. f. Pantă opusă unei alte pante în cadrul unei văi fluviale sau glaciare, cu formații geologice de durități și vârste diferite. – Din fr. contrepente. Vezi definitia »
CALCULÓZĂ s. f. boală produsă de prezența calculilor în anumite organe interne; litiază (1). (< fr. calculose) Vezi definitia »
AUTOFURGONÉTĂ s. f. furgonetă autopropulsată. (< auto2 + furgonetă) Vezi definitia »
ACROMATÍNĂ s. f. substanță necolorabilă din nucleul celular. (< fr. achromatine) Vezi definitia »