LOCȚIITÓR, -OÁRE, locțiitori, -oare, s. m. și f. Persoană care ține locul alteia într-o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia. [Pr.: -ți-i-] – Loc + țiitor (după fr. lieutenant). Vezi definitia »

crimator Vezi definitia »

DECOMPRESÓR s. n. 1. aparat pentru decompresiune. 2. supapă a unui motor cu ardere internă care facilitează pornirea sau frânarea acestuia. (< fr. décompresseur) Vezi definitia »

colbișór s.m. (reg.) specie de pește. Vezi definitia »

ANAMORFOZATÓR s. n. obiectiv folosit pentru anamorfozare. (< fr. anamorphosateur) Vezi definitia »