IATÁC, iatacuri, s. n. 1. (Reg.) Cameră (mică) de culcare; dormitor, budoar. 2. (Înv.) Pat. [Var.: ietác s. n.] – Din tc. yatak. Vezi definitia »

MAC¹ interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul rațelor. – Onomatopee. Vezi definitia »

PĂTUIÁC, pătuiace, s. n. Podea improvizată din scânduri, crengi etc., așezată pe furci sau în copaci, pe care se clădește o claie de nutreț (pentru a o feri de vite, de umezeală etc.); pătul¹ (5). [Var.: (reg.) pătuiág s. n.] – Pătui (reg. „pătuț” < pat¹ + suf. -ui) + suf. -ac. Vezi definitia »

ABÁC, abace s.n. (Înv.) Aparat pentru socoteli aritmetice elementare, format dintr-un cadru de vergele orizontale, pe care se pot mișca bile colorate Vezi definitia »

picior de drac expr. (intl.) șapte ca valoare a fețelor celor două zaruri (în jocul de barbut). Vezi definitia »