DESCENSIÚNE, descensiuni, s. f. (Livr.) Coborâre, scădere. – Din lat. descensio, -onis. Vezi definitia »

LATEROPULSIÚNE s. f. tulburare de echilibru printr-o senzație de tracțiune laterală a corpului. (< fr. latéropulsion) Vezi definitia »

DEPÚNE vb. III. 1. tr. A pune, a lăsa (un obiect) undeva (în păstrare). ◊ A depune bani = a încredința bani spre păstrare (de obicei unei instituții); a depune un mandat = a renunța la o demnitate, la o însărcinare specială pe care cineva nu o poate îndeplini. 2. tr., refl. A cădea sau a lăsa să cadă la fund (substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într-un lichid care formează un sediment pe fundul vasului). 3. intr. A face o depoziție. [P.i. depún, perf.s. -pusei, part. -pus. / < lat. deponere, cf. fr. déposer, după pune]. Vezi definitia »

COLATITÚDINE s.f. (Astr.) Complementul latitudinii unui punct de pe sfera terestră sau cerească. [Cf. fr. collatitude]. Vezi definitia »

ATENȚIÚNE s.f. v. atenție. Vezi definitia »