artíc (-ce), s. n. – Bucată, rămășiță, rest. – Var. (h)artig, hartic. Tc. artik, cf.bg. artyk. Totuși, Drăganu, Dacor., VI, 259, îl derivă de la lat. *articus, de la articulus, și îl identifică cu cuvîntul hartan; este însă greu de presupus existența unui cuvînt lat. de acest fel (cf. Graur, BL, V, 73). Vezi definitia »

ANIÓNIC, -Ă adj. referitor la anioni. (< germ. anionisch) Vezi definitia »

NETÓXIC adj. v. ZAHARINĂ. Substanță organică solidă, cristalizată, greu solubilă în apă, cu o putere de îndulcire de 500 de ori mai mare decât a zahărului, netoxică și neasimilabilă, întrebuințată ca înlocuitor al zahărului în alimentația bolnavilor de diabet. [DEX '98] Vezi definitia »

FOTOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la fotografie; utilizat la fotografiere; obținut prin fotografie. ◊ Aparat fotografic (sau cameră) fotografică = dispozitiv optic bazat pe principiul unei camere obscure, folosit pentru a fotografia; hârtie fotografică = hârtie acoperită pe o față cu un strat fotosensibil, pe care se obțin copiile fotografice. [Cf. fr. photographique]. Vezi definitia »

ALOTRÓPIC, -Ă, alotropici, -e, adj. De alotropie. – Fr. allotropique. Vezi definitia »