Definita cuvantului periclin
PERICLÍN s.n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. [< fr. péricline].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu periclin
DUBLÍN s. n. (mar.) mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât deslegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. (< engl. dublin) Vezi definitia »
BALDUIN (BAUDOUIN [boduẽ]), numele a doi împărați ai Imp. Latin de Răsărit: B. I, conte de Flandra și Hainuat, împărat (1204-1205). Înfrînt de țarul Ioniță Caloian. B. II, conte de Courtenay, împărat (1228-1231, 1237-1261). Izgonit din Constantinopol de împăratul bizantin din Niceea, Mihail VIII Paleolog. Vezi definitia »
TRIGÍN, -Ă adj. (despre flori) cu trei pistile. (< fr. trigyne) Vezi definitia »
SUPÍN s.n. (Gram.) Mod nepredicativ care denumește acțiunea verbală, având aceeași formă cu participiul, dar precedat de prepoziție. [Pl. -ne, -nuri. / cf. lat. supinum, fr. supin]. Vezi definitia »
RECHÍN s.m. 1. Pește marin răpitor cu trupul fusiform, cu botul ascuțit și cu mai multe șiruri de dinți. 2. (Fig.) Om lipsit de scrupule, hrăpăreț, lacom. [< fr. requin]. Vezi definitia »