păsăngíu, păsăngíi, s.m. (înv. și reg.) ceaprazar. Vezi definitia »

MEZOTÉLIU, mezotelii, s. n. (Biol.) Strat de celule de origine mezodermică care căptușește cavitățile celomice ale vertebratelor. – Din fr. mésothélium. Vezi definitia »

ponorâtóriu, -oáre, adj. (înv.; despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos. Vezi definitia »

bidiviu, bidivii s. m. (pop.) tânăr. Vezi definitia »

stíchiu, s.n. (reg.; în expr.) a pune stichiu = a face să nu se mai atingă nimeni de un lucru, ascunzându-l; a înceta de a-l mai folosi; a se pune cu stichiu (pe cineva) = a stărui mult pe lângă cineva pentru a-l determina să acționeze într-un anumit fel. Vezi definitia »