VALȚ¹, valțuri, s. n. Mașină sau instalație formată din una sau mai multe perechi de cilindri grei, dispuși paralel și având rotire inversă unul față de celălalt, folosită la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor metalice, la sfărâmarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. ♦ Cilindru care intră în componența unei mașini. – Din germ. Walze. Vezi definitia »

ZGALȚ, zgálțuri, s. n. (Argou) Cravată. (din germ. Halstuch [> rus. galstuk], cf. galstuc, potgalț) Vezi definitia »

STROPULÉȚ, stropuleți, s. m. Diminutiv al lui strop; stropușor. – Strop + suf. -uleț. Vezi definitia »

șorț (-țuri), s. n. – Îmbrăcăminte de protecție care se poartă dinainte. – Var. Munt., Trans. șurț. Germ. Schurze (Diez, Gramm., I, 129; Mîndrescu, 93; Cihac, II, 392; Borcea 214), prin intermediul pol. szorc, ceh. šorc, mag. surc. Vezi definitia »

GHEMULÉȚ, ghemulețe, s. n. Diminutiv al lui ghem¹; ghemușor. – Ghem¹ + suf. -uleț. Vezi definitia »