MÚFĂ s.f. 1. Bucată scurtă de țeavă cu filet interior, care servește la îmbinarea a două țevi; manșon (2). 2. Tub de metal deschis la capete cu care se fixează capsa unui fitil. [< germ. Muffe]. Vezi definitia »

MIȘUNEÁLĂ, mișuneli, s. f. (Rar) Mișunare. – Mișuna + suf. -eală. Vezi definitia »

BARBÍȘĂ, barbișe, s. f. (Rar) Barbișon. – Din fr. barbiche. Vezi definitia »

DUGHEÁNĂ, dughene, s. f. (Depr.) Prăvălie mică, sărăcăcioasă. [Pl. și: dugheni] – Din tc. dükkân. Vezi definitia »

LIMONÁTĂ s. f. v. limonadă. Vezi definitia »