STRÓFĂ s.f. (În tragedia greacă antică) Partea cântată de cor în timp ce se deplasa de la stânga la dreapta scenei. ♦ Fiecare dintre diviziunile unei poezii (lirice), formată din mai multe versuri. [< gr. strophe, cf. it. strofa, fr. strophe]. Vezi definitia »

ȘÁNSĂ s.f. Posibilitate de reușită; noroc. ♦ (La pl.) Sorți. [< fr. chance, cf. lat.pop. cadentia]. Vezi definitia »

APRETÚRĂ s.f. Apretare; (p. ext.) operațiile de fierbere, de înălbire, de apretare etc. la care este supus un material textil. ♦ Local, instalație unde se face apretarea. [< germ. Appretur]. Vezi definitia »

VELORÍCȘĂ s. f. (în Extremul Orient) ricșă trasă de un biciclist. (< velo/ciped/ + ricșă) Vezi definitia »

BUBALÍNĂ, bubaline, s. f. (La pl.) Vite cornute înrudite cu taurinele, cu capul mare, cu coarnele în formă de semilună, cu pielea groasă și cu părul negru; (și la sg.) animal care face parte din această specie. – Din fr. bubalines. Vezi definitia »