CONFESÍV, -Ă adj. cu caracter de confesiune. (< confes/a/ + -iv) Vezi definitia »

ABREVIATÍV, -Ă, abreviativi, -e, adj. Care prescurtează. [Pr.: -vi-a-] – Fr. abréviatif. Vezi definitia »

sufocatív, sufocatívă, adj. (înv.; despre respirație) care este însoțit de senzația de sufocare; sugrumător. Vezi definitia »

OBSERVATÍV, -Ă adj. De observare. [Cf. it. observativo]. Vezi definitia »

ADVERSATÍV, -Ă adj. care exprimă o opoziție. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție coordonată care exprimă o opoziție față de coordonata ei; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. (< fr. adversatif, lat. adversativus) Vezi definitia »