CHELĂLĂÍT², -Ă, chelălăiți, -te, adj. (Despre lătrat) Tânguitor, ascuțit și repetat. – V. chelălăi. Vezi definitia »

șoncăít¹ s.n. (reg.) șchiopătură, șchiopăt, șoncăială. Vezi definitia »

tărăgít, -ă, tărăgíți, -te, adj. (reg.) (om) lăsător, mocoșit. Vezi definitia »

slăhușít, -ă, adj. (reg.) beat de cap, năucit. Vezi definitia »

ENDOFÍT, -Ă I. adj. (despre organisme vegetale sau animale) care trăiește în interiorul unor plante. II. s. f. ciupercă parazită ale cărei micelii se dezvoltă în interiorul țesuturilor plantei gazdă. (< fr. endophyte) Vezi definitia »