SUBTERFÚGIU, subterfugii, s. n. (Livr.) Mijloc șiret, abil de a ieși dintr-o situație dificilă; viclenie. – Din fr. subterfuge, lat. subterfugium. Vezi definitia »

MORATÓRIU, -IE adj. Care acordă un termen de plată; în legătură cu un moratoriu. ◊ Dobânzi moratorii = dobânzi socotite de la data acordării moratoriului până la achitarea datoriilor; daune moratorii = despăgubiri care se acordă în caz de întârziere de plată a unei obligații și care se calculează din momentul trimiterii somației. [Pron. -riu. / cf. fr. moratoire, lat. moratorius]. Vezi definitia »

SOFRAGÍU s. m. v. sufragiu¹. Vezi definitia »

PIU interj. Cuvânt care imită piuitul puilor de pasăre. – Onomatopee. Vezi definitia »

ȚIU², țiuri, s. n. (Reg.) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiune a pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri. – Et. nec. Vezi definitia »