VÍRGULĂ s.f. 1. Semn de punctuație care arată o pauză foarte scurtă în citire și care separă diferitele părți ale propoziției sau unele propoziții în cadrul frazei. ♦ Semn care arată când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 2. (Mat.) Semn care separă partea întreagă a unui număr de partea sa fracționară. [< fr. virgule, cf. lat. virgula – vărguță]. Vezi definitia »

lucernă s. f. sg. fleacuri, lucruri neînsemnate. Vezi definitia »

pârjălniță s.f. (reg.) loc unde a ars o pădure; arsură. Vezi definitia »

crábă s.f. sg. (reg.) iarbă ce crește în păduri și iarna rămâne verde; scradă, screadă. Vezi definitia »

vártă, vărți, s.f. (reg.) 1. strajă, gardă, pază. 2. arest, închisoare. Vezi definitia »