STIVUÍ, stivuiésc, vb. IV. Tranz. A aranja în stive obiecte de același fel, a face stive; a stiva. – Stivă + suf. -ui. Vezi definitia »

ANZÓATEGUI [ansoáteghi], stat la N Venezuelei, pe coasta Oc. Atlantic; 43,3 mii km²; 857,1 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Barcelona. Expl. de petrol. Vezi definitia »

SĂLĂȘLUÍ, sălășluiesc, vb. IV. (Pop.) 1. Intranz. A-și avea sălașul, locuința într-un anumit loc. ♦ A se adăposti. 2. Tranz. A da cuiva adăpost; a găzdui. 3. Refl. A se așeza, a se stabili într-un loc. – Din magh. szállásolni. Vezi definitia »

ȘUI², ȘÚIE, șui, șuie, adj. (Fam.) 1. Strâmb; diform. 2. Zănatic, țicnit; nătâng. – Din sl. šuj. Vezi definitia »

lăcui, lăcuiesc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a bate. Vezi definitia »