POSESÓRIU, -IE adj. (Despre o acțiune judiciară) Care are ca obiect apărarea posesorului împotriva deposedării sau tulburării acțiunii. [Pron. -riu. / < fr. possessoire]. Vezi definitia »

capigíu (capugíu), capigíi, (capugíi), s.m. (înv.) 1. portar al seraiului unui sultan. 2. trimis al Porții otomane în țările române la inaugurarea unei noi domnii sau la mazilirea unui domn. Vezi definitia »

BIDIVÍU, bidivii, s. m. Cal tânăr, iute și frumos. [Var.: (reg.) bidibíu, bididíu s. m.] – Din tc. bedevî. Vezi definitia »

pliu [iu pron. iŭ] s. n., art. plíul; pl. plíuri Vezi definitia »

ALUMÍNIU (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic (Al; nr. at. 13, m. at. 26,98, gr. sp. 2,7, p. t. 658ºC, p. f. 2.500ºC); metal ușor, de culoare argintie, cu conductivitate termică și electrică bune, maleabil și ductil, stabil față de aer. În combinații fucționează trivalent. Se obține pe cale electrolitică, utilizînd ca materie primă bauxita. A. și aliajele sale au variate utilizări în tehnică. A fost descoperit în 1825 de H. Chr. Oersted. ♦ A. sinterizat = produs finit sau semifabricat obținut din aluminiu prin presare-sinterizare și utilizat la fabricarea unor organe de mașini care lucrează la temperaturi înalte, precum și în tehnica nucleară. Vezi definitia »