ÎNVÓLTĂ adj. v. învolt. Vezi definitia »

PERIAPENDICÍTĂ s. f. inflamație a apendicelui și a țesuturilor învecinate. (< fr. périappendicite) Vezi definitia »

NÉUMĂ s.f. Semn de notație muzicală, constând din puncte și virgule fără portativ, folosită în evul mediu mai ales pentru cântecele liturgice. ♦ Frază muzicală a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. [Pron. neu-. / cf. fr. neume, it., lat., gr. neuma]. Vezi definitia »

chíblă (chíble), s. f. – (Banat) Frontispiciu, terminație triunghiulară a unei fațade. Germ. Giebel (DAR). Vezi definitia »

URMÚȚĂ, urmuțe, s. f. (Pop.) Urmuliță. – Urmă + suf. -uță. Vezi definitia »