Definita cuvantului practică
PRÁCTICĂ s.f. 1. Activitatea oamenilor îndreptată spre crearea condițiilor necesare existenței și dezvoltării societății, în primul rând procesul producției materiale. ♦ Aplicare și verificare pe teren a cunoștințelor teoretice dobândite într-un domeniu oarecare. 2. Ansamblu de metode și de procedee aplicate și verificate efectiv. 3. Experiență, rutină. 4. Exercitarea unei profesiuni; profesare. [Pl. -ci. / cf. germ. Praktik, fr. pratique < lat. practicus, gr. praktikos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu practică
IGUÁNĂ s.f. Reptilă foarte mare din America Centrală și de Sud, cu carnea și ouăle comestibile. [Pron. -gua-, var. iguan s.m. / < fr. iguane, sp. iguano < cuv. caraib]. Vezi definitia »
a vorbi în barbă expr. a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. Vezi definitia »
POÁRĂ s. f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ◊ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ◊ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora. Vezi definitia »
PAPAÍNĂ s.f. Enzimă vegetală extrasă din sucul unui arbore tropical, folosită în medicină ca digestiv și ca vermifug. [Pron. -pa-i-. / < fr. papaïne, germ. Papain]. Vezi definitia »
PSIHOIGIÉNĂ s. f. Domeniu al psihiatriei care se ocupă de măsurile de igienă impuse de diferite categorii de activitate. [Pr.: -ho-i-gi-e-] – Psiho[logie] + igienă. Vezi definitia »