EXFOLIÁȚIE, exfoliații, s. f. 1. (Med.) Desprindere, sub formă de lamele subțiri, a straturilor superficiale ale pielii, ale unui os, cartilagiu sau tendon necrozat. 2. Cădere treptată a scoarței copacilor în mici bucățele. ♦ Desprindere de foi subțiri de la suprafața unui metal. [Pr.: -li-a-] – Din fr. exfoliation. Vezi definitia »

ORANJERÍE s. f. 1. seră în care se cultivă portocali. 2. tapiserie care reprezintă o grădină de portocali. (< fr. orangerie) Vezi definitia »

PRUDERÍE s.f. (Franțuzism) Atitudine afectată de austeritate, de falsă virtute; prefăcută prudență. [< fr. pruderie]. Vezi definitia »

EUTIMÍE s.f. (Liv.) Liniște sufletească. [Gen. -iei. / < fr. euthymie, cf. lat., gr. euthymia]. Vezi definitia »

RESTAURÁȚIE s.f. 1. Restaurare; (spec.) perioadă în istoria unor state, caracterizată prin readucerea pe tron a dinastiilor înlăturate în urma unor revoluții, lovituri de stat etc. 2. Stil în arta franceză din epoca restaurației burbonilor (1814-1830), care menține inspirația din arta antichității, dar care, sub influența romantismului, manifestă interes și pentru stilurile naționale ale goticului și Renașterii. ♦ Perioadă în istoria literaturii engleze, cuprinsă între 1660 și 1702, care se manifestă ca o reacție față de literatura fantezistă, sclipitoare a Renașterii elisabetane, orientându-se spre clasicism. [Gen. -iei. / cf. fr. restauration, lat. restauratio]. Vezi definitia »