ÎNGHESUIÁLĂ, înghesuieli, s. f. Îngrămădire de ființe sau de lucruri într-un loc; îmbulzeală, aglomerație. [Pr.: -su-ia-] – Înghesui + suf. -eală. Vezi definitia »

PRAHOVEÁNCĂ, prahovence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în județul Prahova. ♦ Locuitoare din județul Prahova. 2. (Art.) Numele mai multor dansuri populare românești. – Prahovean + suf. -că. Vezi definitia »

BOTÍNĂ s. f. 1. cizmuliță. 2. gheată înaltă încheiată cu butoni sau cu elastic. (< fr. bottine) Vezi definitia »

FUGÁSĂ, fugase, s. f. 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiecte prin explozie. – Din fr. fougasse. Vezi definitia »

PÁUZĂ, pauze, s. f. 1. Suspendare, oprire temporară a unei acțiuni, a unei mișcări, a unei activități; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus. ◊ Loc. adv. Fără pauză = continuu, neîntrerupt. ♦ (La școală) Recreație¹. ♦ (La spectacole) Antract. 2. (Concr.) Semn muzical, corespunzător valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi. 3. (Concr.) Linie orizontală, mai lungă decât cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text. [Pr.: pa-u-] – Din lat. pausa, fr. pause, germ. Pause. Vezi definitia »