Definita cuvantului procură
PROCÚRĂ s.f. Împuternicire prin care cineva poate acționa în numele altcuiva; mandat; act scris (oficializat) de împuternicire. [< fr. procure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu procură
EPIPLÓCĂ s.f. (Ret.) Concatenație. [< fr. épiploque, cf. gr. epiploke]. Vezi definitia »
BRAZÚRĂ s. f. sudură foarte rezistentă cu un aliaj sau un metal fuzibil. (< fr. brasure) Vezi definitia »
CAMERÍSTĂ, cameriste, s. f. 1. (Ieșit din uz) Femeie care se afla în serviciul personal al unei doamne. 2. Femeie de serviciu care face curățenie în camerele unui hotel, motel etc. – Din fr. camériste. Vezi definitia »
MEZOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe soluri cu umiditate moderată. (< fr. mésophyte) Vezi definitia »
BORSELÍNĂ s. f. borseletă. (< it. borsellino) Vezi definitia »