ȘPRIȚ² s.n. Mașină pentru fasonarea garniturilor pe suprafața prăjiturilor. 2. Țâșnitură, cantitate de lichid aruncată cu presiune. [< germ. Spritze]. Vezi definitia »

steguleț, stegulețe s. n. (tox.) ac de seringă. Vezi definitia »

CHIȚ interj. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. – Onomatopee. Vezi definitia »

biț, bíțuri, s.n. (înv.) viță de păr sau de lână. Vezi definitia »

bizéț (bizețuri), s. n. – Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, cînd nu este făcută din aceeAși bucată. – Var. bezeț. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX. Vezi definitia »