Definita cuvantului bizeț
bizéț (bizețuri), s. n. – Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, cînd nu este făcută din aceeAși bucată. – Var. bezeț. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bizeț
ȚELELÉȚ adv. (În expr.) A se ține (sau a se lua etc.) țeleleț de (sau după) cineva = a nu-i da pace cuiva, a plictisi pe cineva prin prezența sa. Vezi definitia »
SFÁNȚ, sfanți, s. m. Veche monedă austriacă de argint având valoarea de aproximativ doi lei, care a circulat și în țările românești la începutul sec. XIX; sorcovăț; p. gener. monedă măruntă, ban, para. ♦ ◊ Expr. A nu avea nici un sfanț = a nu avea bani. [Var.: (înv.) sfánțih s. m.] – Din germ. Zwanzig[er]. Vezi definitia »
ZDRÁVĂȚ s. n. Răchită (Salix viminalis). (din zdravăn; cf. bg. sdravec, sb. sdravac) Vezi definitia »
văităréț (rar) (văi-) adj. m., pl. văităréți; f. văităreáță, pl. văităréțe Vezi definitia »