MALÁGA s. m. varietate de struguri cu bobul mare, roșu închis. ◊ vin dulce din viță de Malaga. (< sp., fr., it. malaga) Vezi definitia »

BEGA, rîu, afl. stg. al Tisei, pe terit. Iugoslaviei; 255 km (din care 180 km în România). Izv. din N M-ților Poiana Ruscă, traversează masivele calcaroase de la Luncani (unde a săpat chei), apoi C. Lugojului și trece prin Timișoara (de aici navigabil în aval). Canalizat (între anii 1728 și 1780) pe 115 km (din care 40 km în România). Vezi definitia »

NEGÁ vb. I. tr. A nu recunoaște ceva; a tăgădui, a contesta. [P.i. neg, 3,6 neagă. / < lat. negare]. Vezi definitia »

abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger) Vezi definitia »

MONOLOGÁ vb. I. intr. A vorbi de unul singur. [Cf. fr. monologuer]. Vezi definitia »