năibuí, năibui și năibuiésc, vb. IV (reg.) a drăcui. Vezi definitia »

șăncăluí, șăncăluiésc, vb. IV (reg.) a înșela, a amăgi. Vezi definitia »

INTUÍ vb. tr. a înțelege, a pătrunde ceva prin intuiție, pe baza unor cunoștințe temeinice și a experienței acumulate. (< it. intuire, lat. intueri) Vezi definitia »

AUTOINSTRUÍ, autoinstruiesc, vb. IV. Refl. A se instrui ca autodidact. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + instrui. Vezi definitia »

de râsul cucului / curcilor / găinilor / lumii expr. penibil, ridicol. Vezi definitia »