TUBULÚRĂ s. f. 1. bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. 2. ansamblu de tuburi ale unei instalații. (< fr. tubulure) Vezi definitia »

MĂNTĂLÚȚĂ, măntăluțe, s. f. Diminutiv al lui manta. – Manta + suf. -ăluță. Vezi definitia »

NURÍȚĂ, nurițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui nur. – Nur + suf. -iță. Vezi definitia »

smicioágă, smicioáge, s.f. (reg.) lăstar mare, smicea mare, mladă mare. Vezi definitia »

TEÍNĂ s. f. Alcaloid cristalizat, strălucitor, cu gust amărui, asemănător cu cafeina, extras din frunzele de ceai, întrebuințat în medicină ca excitant al nervilor și al inimii sau pentru efectele sale diuretice. – Din fr. théine. Vezi definitia »