Definita cuvantului știc
știc, ștícuri, s.n. (reg.) 1. băț. 2. băț bifurcat la un capăt cu care se zdrobesc strugurii pentru a obține mustul; mustuitor, ștircă. 3. (în forma: știci) prăjină cu care se conduce barca. 4. (în forma: stic) spetează la loitră.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu știc
GEOMORFOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la geomorfologie. [< fr. géomorphologique]. Vezi definitia »
surátic, surátică, adj. (reg.) care este de culoare aproape sură. Vezi definitia »
URÓNIC adj. acid ~ = acid-aldehidă utilizat în organism în reacții de cuplare cu compușii organici toxici. (< fr. uronique) Vezi definitia »
INTERVOCÁLIC, -Ă adj. între, dintre două vocale. (< fr. intervocalique) Vezi definitia »
TELEGÉNIC, -Ă adj. Care produce un bun efect pe ecranul televizorului. [< fr. télégénique]. Vezi definitia »