Definita cuvantului chemului
chemuluí (-uésc, -ít), vb. – (Trans.) A reflecta, a calcula. – Var. chimului. Mag. kém(l)elni (Lacea, Dacor., IV, 778). Cuvînt rar. Gáldi, Dict., 114, pornește de la var. și o explică prin mag. kimél. – De aici, în Mold., expresia cu nechimiluita (var. cu chiuita), cu sensul de „fără socoteală, în exces”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chemului
BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunet; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomote) A produce un zgomot înfundat și puternic, repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Onomatopee. Vezi definitia »
semnuí, semnuiésc, vb. IV (înv.) 1. (în forma: sămnui) a însemna; a înfiera; a cresta. 2. (reg.) a face semn (cuiva). 3. a semnala. 4. (în forma: sămnui) a investiga. Vezi definitia »
cutruzuí, cutrúzui, vb. IV (reg.) a cotrobăi, a scotoci, a bodicăi, a cutrului. Vezi definitia »
DURDUÍ, pers. 3 dúrduie, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A dudui (2), a hurui. 2. Tranz. fact. A zgudui, a cutremura. – Cf. dudui. Vezi definitia »
PERDĂFUÍ, perdăfuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) rade cu perdaf. – Perdaf + suf. -ui. Vezi definitia »