șucăreț, -eață, șucăreți -țe s. m., s. f., adj. (om) hâtru, comic; zglobiu. Vezi definitia »

JOCÚȚ s. n. (Reg.) joculeț. – Joc + suf. -uț. Vezi definitia »

CHIBÍȚ, chibiți, s. m. Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători).[Acc. și: chíbiț] – Din germ. Kiebitz. Vezi definitia »

ZBANȚ¹, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț) Vezi definitia »

nădrăgúț, nădrăgúți, s.m. (pop.) nădrag mic, nădrăgel. Vezi definitia »