TUȘ, tușuri, s. n. 1. Cerneală specială (mai ales neagră), rezistentă la apă, folosită la anumite desene, la aplicarea ștampilelor, în poligrafie etc. 2. Substanță solidă sau lichidă, de culoare neagră, obținută din negru de fum și folosită la desen. ♦ Desen executat în tuș (2). – Din germ. Tusche, rus. tuș. Vezi definitia »

BUZIAȘ, oraș în jud. Timiș, la 34 km SE de Timișoara; 7.610 loc. (1991). Fabrică de încălț. și de conf.; produse alim. (panificație, preparate din lapte). Veche stațiune balneară (primele stabilimente au fost construite în 1819) cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, clorusodice folosite în special pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare. Îmbuteliere de ape minerale. Atestat documentar din 1320. Declarat oraș în 1956. Vezi definitia »

BEBELÚȘ, bebeluși, s. m. Copil mic în primele luni de viață. – Bebe + suf. -ăluș. Vezi definitia »

baș¹ (rar) adv. Vezi definitia »

OFIȚERÁȘ, ofițerași, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui ofițer. – Ofițer + suf. -aș. Vezi definitia »