EUROPIÁȚĂ s. f. denumire generică dată piețelor de capital, pe care se efectuează depuneri bancare și împrumuturi în eurodolari. (< euro¹- + piață) Vezi definitia »

poívă², poíve, s.f. (reg.) 1. pânză impermeabilă pentru acoperit mașini, căruțe etc.; prelată, foaie de cort. 2. (în sintagma) poivă lucitoare = mușama. 3. (în forma ponvă) împletitură de nuiele care se pune pe fundul carului ca să nu curgă cerealele. Vezi definitia »

ȚÂRÚCĂ s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țâră; țârică, țârișoară. ◊ Expr. Nici țârucă = lipsit cu totul de... – Țâră + suf. -ucă. Vezi definitia »

GEOGENÉZĂ s. f. proces de formare a Pământului. (< fr. géogenèse) Vezi definitia »

CONVERGÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a converge. ♦ teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială. 2. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct. ◊ însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente. 3. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente. 4. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață. (< fr. convergence) Vezi definitia »