FIERBĂTÓR, (1) fierbători, s. m., (2) fierbătoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător. Vezi definitia »

PULMOTÓR s. n. aparat care insuflă aer și oxigen în plămâni, pentru respirație artificială. (< germ. Pulmotor, engl. pulmotor) Vezi definitia »

NESATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, nesatisfăcători, -oare, adj. Care nu satisface o dorință, o necesitate, o exigență. ♦ Care nu corespunde unor norme, criterii, exigențe. – Ne- + satisfăcător. Vezi definitia »

DEFENSÓR s. m. apărător. (< fr. défenseur, lat. defensor) Vezi definitia »

CONSPIRATÓR, -OÁRE, conspiratori, -oare, s. m. și f. Persoană care ia parte la o conspirație. – Din fr. conspirateur. Vezi definitia »