GONGORÍSM s.n. Manieră literară apărută în Spania, care se caracterizează prin abuz de imagini și întorsături de fraze pompoase; cultism. [< fr. gongorisme, cf. Luis de Góngora – poet spaniol]. Vezi definitia »

PITIATÍSM s. n. ansamblu de tulburări psihice în cadrul isteriei, produse prin sugestie și vindecabile prin persuasiune. (< fr. pithiatisme) Vezi definitia »

NEWTONIANÍSM s. n. sistemul lui Newton cu privire la mișcarea corpurilor cerești și la cauzele ei. (< fr. newtonianisme) Vezi definitia »

ÎMPĂCIUITORÍSM s. n. atitudine de aplanare a conflictelor sociale; conciliatorism. ◊ (p. ext.) îngăduință exagerată față de greșelile cuiva. (< împăca) Vezi definitia »

CIUNÍSM s. n. curent latinist extremist, inițiat de Aron Pumnul, care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări suferite de cuvintele moștenite din latină; pumnism. (< -ciune + -ism) Vezi definitia »